Am cunoscut o dată un maestru care spunea „Femeie nu te naști, femeie devii”. Și ce fel de femeie devii depinde de multe circumstanțe: de felul în care ești crescută în primii ani de viață, de modelele feminine pe care le ai în jur începând din prima ta zi pe Pământ, de modul în care bărbații din viața ta te tratează, de modul în care te îmbraci/mănânci/te îngrijești etc. Dar mai presus de toate, depinde de puterea ta interioară și modul în care (nu) reușești să renasti după fiecare experiență – pozitivă sau negativă.
Aveam un amic care, atunci când mă simțeam mai puțîn bine, îmi spunea „Andreia, ești cea mai puternică femeie pe care o cunosc”.
Faza e că, eu niciodată nu mi-am dorit să fiu puternică. Tot ce mi-am dorit era să fiu iubita, acceptată, apreciată, văzută și mai presus de toate fericită. Mai întâi am căutat acestea la părinți, apoi la prieteni, apoi la iubiți, la profesori, la șefi și colegi, în cele din urmă la clienți. Cu cât nu primeam ceea ce-mi doream de la cineva, cu atât mai acerbă devenea lupta cu următoarea persoană care-mi ieșea în cale. Și-am luptat 31 de ani. Am devenit expertă în…a pierde. A pierde stimă de sine, a pierde încrederea în sine și în ceilalți, a pierde prieteni, a pierde ocazii, a pierde clienți și aproape a pierde o sarcina.
Ce n-am înțeles eu este un lucru extrem de simplu. A căuta fericirea în exterior este un eșec din prima. A-ți căuta și a-ți condiționa fericirea de cineva este automat un eșec. Indiferent că este vorba de soț, copii, prieteni ce vreți voi. Fericirea trebuie găsită în interior.
Iubirea celorlalți, a bărbaților, a părinților, a copiilor este doar un surogat ce înlocuiește Iubirea Divină, cea de sine. Și de aceea suferim.
Nu te naști femeie, devii. Iar adevărata feminitate poate fi descoperită de oricine își dorește să pornească în această călătorie. O călătorie a vindecării. O călătorie ce nu ține cont de vârstă, de religie, de cultură sau mediu social.
Așadar, alegerea îți aparține. A fi sau a nu fi femeie: tu decizi.
În încheiere, simt nevoia de o explicație.
Vopseaua neagră reprezintă toate experiențele negative pe care le trăiește o femeie de-a lungul vieții. Poate fi o palmă peste față trasă de un părinte, un abuz sexual din partea unui coleg de școală, a unui necunoscut sau a unui terapeut etc, poate fi o maladie rară de piele, poate fi faptul că în prima parte a vieții a fost „gâtuită” și nu i s-a permis să se exprime, poate fi o masectomie sau poate o pierdere de sarcina. Poate fi orice. Căci chiar și un lucru mărunt poate avea un impact major asupra psihicului femeii.
Vopseaua albă reprezintă vindecarea, lumina, iubirea.
Cele două se întrepătrund, se amestecă, se acoperă una pe alta. Unele răni pot fi vindecate, altele în curs de vindecare, iar altele își așteaptă rândul în a fi descoperite și îngrijite.
Comment
👏👏👏oaw, super,te urmăresc cu drag!!🤗