Your weaknesses are your strengths, zice vorba. Eu am aflat abia la 31 de ani ca, a te numara printre cei 1 la 100.000 care sufera de o maladie rara a pielii, nu te face mai putin important, ci doar diferit. Primele trei decenii au fost dominate de suferinte, despresii si agresiuni (verbale, psihice, fizice si sexuale). Si asta datorita faptului ca cei din jur nu au stiut sa accepte conditia mea in copilarie, ceea ce mai tarziu a condus la neincredere mare in sine si neacceptarea propriului corp. De aici pana la accepta abuzuri doar pentru ca n-ai fost invatat ca meriti mai mult e doar un pas.

Mai mult decat atat, este vorba despre voi, femeile care citesc acest articol. Despre cine sunteti dupa ce va dezbracati: de toate rolurile sociale, de asteptari, de ambitii, de preconceptii, de dorinte, de frici, de rani, de provocarile de zi cu zi si in ultima instanta, de haine.

Studiile arata ca 97% dintre femei isi critica corpul. Mai cititi o data – 97%!!! dintre femei isi critica corpul. Deci nu sunteti singure. Welcome to the club.

Unele suntem slabe, altele voluptoase. Unele suntem scunde, altele inalte. Unele avem parul scurt si cret, altele lung si drept.

Dar faptul ca suntem slabe nu inseamna ca nu putem avea celulita (tot studiile arata ca 90% dintre femeile din lume au celulita). Daca suntem voluptoase nu inseamna ca nu putem avea talie de viespe. Si indiferent cum e parul nostru, tot valvoi e dimineata la trezire.

Ideea e ca noi ne comparam intotdeauna minusurile si niciodata plusurile. Eu, de exemplu, cand vad o femeie ma uit cu atentie la mainile si picioarele ei si la fund. Nu port inele ca atrag atentia asupra degetelor si alte femei au mainile mai frumoase. Nu port tocuri ca atrag atentia asupra picioarelor mele si altele le au mai frumoase si merg si ca divele pe ele. Nu merg la plaja decat in pantaloni scurti pentru ca am celulita si altele nu au.

Dar, daca vad o femeie cu talie de 60cm ca in Vogue o trec cu vederea. Daca vad o femeie cu ochi frumosi si expresivi nu ma impresioneaza. De ce? Pentru ca pe astea le am deja. Pe primele nu.

Va propun un exercitiu. Data viitoare, cand va comparati cu o alta femeie si va da cu minus voua, schimbati rolurile. Ce am eu si nu are ea? Poate par mai lung si mai aranjat? Poate dinti mai albi? Poate sunt mai inalta? Poate stau mai bine pantalonii cu talie inalta pe mine si nu pe ea? Nu incurajez ingamfarea si narcisismul. Doar vreau sa va atrag atentia si asupra plusurilor voastre.

Intelegeti unde am vrut sa bat cu toate astea? Toate suntem im(PERFECTE). TOATE!

Mie, neiubirea propriului corp, mi-a rapit fericirea primilor 31 ani de viata. Nu stiu cati ani aveti voi, dar indiferent ce varsta aveti, nu lasati (im)perfectiunile fizice sa va strice bucuria de a trai.